Dobrogea a fost locuită din timpuri străvechi de triburi trace printre care cele de la nord erau numite geto-dace (Geți fiind numirea grecească iar Daci cea romană). Așa cum Herodot menționează în Istoriile sale, în 514, anul expediției lui Darius, șahul persan, Dobrogea era locuită în mare parte de triburi geto-dace. Chiar și sub stăpânirea persană, cetățile grecești au influențat semnificativ comerțul dintre mare și Dacia, marcând progresul comerțului dacilor și a civilizației acestora. (sursa Wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Dobrogei )
Aici vântul e altfel: te leagănă în mirodeniile ierburilor uscate și tăioase.
ReplyDeleteAici pământul este altfel: te îmbie să te întinzi și să te rostogolești ca în copilărie într-o îmbrățișare a propriului corp, până când amețit și cu iarbă în păr ochii îți rămân ațintiți pe cerul care este ...altfel – neîngrădit de blocurile în care oamenii trăiesc aglutinat, mașinal.
Mă gândesc că până la urmă expresia românească : “ îmi vine să-mi iau câmpii!” spusă la supărare, la “ suprasaturație ”- e una inspirată din moment ce invită la refugierea într-un loc ca acesta în care “ totul este altfel”.
Bun și dacă stai la bloc e musai să fii “ mașinal și aglutinat, depersonalizat și tehnologizat, denaturat”? Ce-i drept este foarte probabil să te rupi de pulsul natural al vieții, să devii un roboțel ce caută confortul călduț în fața unui calculator cu ajutorul căruia “ comunică” și își menține forma fizică mergând …dacă mai apucă …la sală. Depinde de fiecare, de genele pe care le-a moștenit, de prioritățile pe care și le-a stabilit, de lucrurile care îi umplu sufletul și…până la urmă de prezența sau absența acestei necesități.
Aici, te simți într-o captivitate plăcută: între cer și pământ. A fi captiv în natură este echivalent cu a uita de tine, a simți cum ființa ta se dizolvă în particule ce nu pot fi descompuse în unități mai simple . Atunci abia, vântul de stepă al Dobrogei te poartă și te amestecă ca într-un vals nevăzut cu totemurile neamului tău. A fi captiv , sau a fi… captivat?
" Stimabilul anonim"
Întins în iarba înaltă
ReplyDeleteîmi ascultam inima
ce bătea
din miezul de foc al pământului.
Apoi,
mi se tăia răsuflarea
în firul întins al zborului
desenat de o pasăre.
Eram un el?
Eram o ea?
Uitasem să întreb dacă sufletul are gen.
The Moon
ReplyDeleteshines
on a cat
Meow
As a native Swede, I am particularly proud of my love poetry suite Sonnets for Katie.
My Poems
My wallpaper art Babes!)
And: reciprocity: for mutual benefit, you will do re a favor promoing your own blog on mine!
Yours,
- Peter Ingestad, Sweden
Thanks Peter - I will promoing your blog on mine
ReplyDeleteYours
Auras Luchian
Stimabile anonim,
ReplyDeleteInca odata multumesc pentru gandurile frumoase exprimate in contul acestor imagini
Multumesc
Auras Luchian
Constanta.
ReplyDelete