Încremenirea din pânza de păianjen m-a oprit în loc . Mă uitam cu mirare la dibăcia cu care el își construise capcana. Forma ei concentrică mă sorbea ca un vârtej hipnotic, mă chema mai aproape, mai aproape. Picăturile de rouă arătau lumea cu susul în jos și chiar mai vie, mai luminoasă decât o filtram eu prin simțurile mele. Fire subțiri, delicate se întretăiau, desenând labirinturi prin care gândurile mele alergau emoționate ...așa ca la fiecare început de septembrie. Da, mă văd în capcana timpului: mă uit pe spirală în jos: prima dată îmi zăresc ghiozdanul și vârful pantofilor pe care i-am purtat numai în casă, păstrându-i pentru acea primă zi de ... școală. Glasuri amestecate de fetițe, de băieți, flori cu tulpinile transpirate de atâta ținut în mâini. În palma mea simt o prezență caldă, e ea. A venit cu mine ca să mă asigure de toate lucrurile frumoase pe care mi le-a povestit. O stare de nesiguranță mă lipește de pântecul ei, ceva în minte mea de copil alege să asculte din nou susurul blând din care am ieșit în această lume cu multă lumină. Mă liniștesc. Privirea îmi cade pe stratul de crizanteme plantat pe aleea de la intrare. Între tulpini o pânza de păianjen. E cea de acum, doar eu nu mai sunt la fel. Nici pantofii de lac și nici căldura din palmă nu mai sunt acolo. Las lacrima mea să se prelingă până în colțul buzelor și apoi să se amestece cu picăturile de rouă de pe țesătura fragilă. Am căzut în capcana timpului țesută din pânză fotografică.
Foarte frumos si emotionant ... ma bucur sa constat ca te-ai gandit cu atata claritate la transpunerea in cuvinte a emotiilor pe care eu le-am simtit, in acea dimineata de inceput de septembrie ... Ma umplu de bucurie aceste "completari" si ... urmariri blogul meu in continuare: urmeaza finalul de sptembrie, urmeaza octombrie cu a sa lumina dumnezeiasca ... o sa va arat!
Toamna
ReplyDeleteRasuna din margini de targ
Un bangat puternic de arma;
E toamna... metalic s-aud
Gornistii, in fund, la cazarma.
S-aude si-un clopot de scoala,
E vant, si-i pustiu, dimineata;
Hartii si cu frunze, de-a valma,
Fac roata-n varteje, pe-o piata.
Se uita in zari catedrala,
Cu turnu-i sever si trufas;
Gradina orasului plange,
Si-arunca frunzisu-n oras.
Si vine,ca-n vremi de demult,
Din margini, un bucium de-alarma,
E toamna... metalic s-aud
Gornistii, in fund, la cazarma.
Autor: George Bacovia,dar desigur nu a postat el :))
Încremenirea din pânza de păianjen m-a oprit în loc .
ReplyDeleteMă uitam cu mirare la dibăcia cu care el își construise capcana. Forma ei concentrică mă sorbea ca un vârtej hipnotic, mă chema mai aproape, mai aproape. Picăturile de rouă arătau lumea cu susul în jos și chiar mai vie, mai luminoasă decât o filtram eu prin simțurile mele. Fire subțiri, delicate se întretăiau, desenând labirinturi prin care gândurile mele alergau emoționate ...așa ca la fiecare început de septembrie. Da, mă văd în capcana timpului: mă uit pe spirală în jos: prima dată îmi zăresc ghiozdanul și vârful pantofilor pe care i-am purtat numai în casă, păstrându-i pentru acea primă zi de ... școală. Glasuri amestecate de fetițe, de băieți, flori cu tulpinile transpirate de atâta ținut în mâini. În palma mea simt o prezență caldă, e ea. A venit cu mine ca să mă asigure de toate lucrurile frumoase pe care mi le-a povestit. O stare de nesiguranță mă lipește de pântecul ei, ceva în minte mea de copil alege să asculte din nou susurul blând din care am ieșit în această lume cu multă lumină. Mă liniștesc. Privirea îmi cade pe stratul de crizanteme plantat pe aleea de la intrare. Între tulpini o pânza de păianjen. E cea de acum, doar eu nu mai sunt la fel. Nici pantofii de lac și nici căldura din palmă nu mai sunt acolo. Las lacrima mea să se prelingă până în colțul buzelor și apoi să se amestece cu picăturile de rouă de pe țesătura fragilă.
Am căzut în capcana timpului țesută din pânză fotografică.
Foarte frumos si emotionant ... ma bucur sa constat ca te-ai gandit cu atata claritate la transpunerea in cuvinte a emotiilor pe care eu le-am simtit, in acea dimineata de inceput de septembrie ...
ReplyDeleteMa umplu de bucurie aceste "completari" si ... urmariri blogul meu in continuare: urmeaza finalul de sptembrie, urmeaza octombrie cu a sa lumina dumnezeiasca ... o sa va arat!
Auras