Acum 40 de ani aici era un munte numit Negoiu - jumatate din munte s-a dus ... spre gloria epocii/economiei comuniste! Aveti in fata ochilor exploatarea de sulf din inima masivului Calimani (acum Parcul National Calimani :( ), unde masini gigantice controlate de sute de omuleti au biiruit natura din nou, adaugand o alta jertfa pe altarul progresului si civilizatiei umanitatii!
Undeva in norii din departare se ascunde Vf Pietrosul Calimani, destinatia finala a incursiunii noastre (am fost cu prietenul meu Iulian)
Poti pleca cu masina din Vatra Dornei catre Neagra Sarului - Gura Haitei, de unde vei trece podul catre stanga pana la bariera ce restrictioneaza accesul in Parcul National Calimani; poti trece de bariera dupa ce platesti 30 lei
Drumul este betonat, si se poate merge fara probleme pana la mina de sulf - care te va intampina cu mormanele de fier vechi care au mai ramas dupa inchiderea exploatarii
Ajuns in fata "haului" vei ramane putin descumpanit observand ce poate face omul ...
Arata precum o arena pentru gladiatori - dramatismul fiind, cred, la aceleasi cote ...
Doar daca vei intoarce privirea de la mina si te vei uita in spatele tau, vei intelege ce a fost candva in locul haului rosu-galben-portocaliu: a fost chiar un munte pe numele sau Negoiu!
Am trecut de exploatare, am lasat masina in saua negoiului (chiar sub Vf Retitis, inainte de cabana meteo), ne-am pregatit echipamenmtul si am pornit catre Pietrosul Calimani
Vegetatia s-a transformat datorita zacamantului de sulf pe care il ascunde muntele
Dupa 5 min de mers intalnesti informatiile atat de importante pentru continuarea calatoriei - pentru destinatia noastra vom urmari "banda rosie"
Pe masura ce urci spectacolul devine tot mai apasator, atat la figurat cat si la propriu - ve respira mai greu :)
In scurtele pauze si .... destul de dese :), te poti juca de-a uriasii ... si iti dai seama ca putem deveni astfel de uriasi (vezi mina de sulf)
Traseul continua prin jnepeni ... plin de umezeala in acea Duminica
... si iti vei aduce mereu aminte sa te bucuri pe drumul catre varf, descoperind minunile muntelui
... cum ar fi aceasta "papadie murata" de ploaia densa ce a cazut in continuu de pe la 1700m
Bocancii sunt foarte utili - sa nu indraznesti o deplasare aici fara astfel de incaltari!
Dupa doua ore de mers prin norii de ploaie, am gasit dovada clara ca suntem pe drumul cel bun
Dupa 2,5h am ajuns in varf, la 2100m altitudine, unde ploa cu galeata si era foarte frig - am facut fotografii "in orb" cu aparatul bagat intr-o punga de plastic
Desi eram uzi si ne cam luase "tremuriciul", satisfactia pe care am simtit-o a fost maxima
Flori de munte - fotografia este landscape, adica asa cum se vede :)
Ne-am adapostit cum am putut, am mancat cate ceva si am incercat sa ne ferim de vant si ploaie
Flora este superba, mai ales ca am prins un moment cu multa ploaie ...
...frumos si ciudat :)
La coborare ceata era tot mai densa ... dar traseul este foarte bine marcat
... Iulian pare ca spune: "nu ma mai prinzi tu prea curand ..." :) - dar va mai merge si alta data - mai avem de vizitat Vf Retitis, lacul Iezer, Vf 12 Apostoli - Masivul calimani este superb
Dupa ce am ajuns aproape de masina, muntele era tot ascuns in nori ...
Am scos apa din bocanci, ne-am uscat si am purces catre casa :)
Acest traseu este marcat la fiecare pas de contrastul dintre caramiziu si verde - o lupta pentru suprematie intre bogatiilor subsolului si a celor de suprafata - se pare ca peste vreo cativa zeci de ani aceasta zona va fi ecologizata (exista un proiect in acest sens, in desfasurare)
Inainte de a ajunge la bariera, pe stanga vei gasi o cascada mica, semn ca natura are resurse nebanuite pentru a reface ceea ce a distrus omul!!
